DESPRE​

​

Cine n-a auzit de Caligula, al cărui nume e asociat cu  tirania ameţitoare, care rivalizează cu puterea zeilor? Mihai Măniuţiu însă, interpretează această splendidă dramă a lui Camus dintr-o perspectivă extraordinar de originală. Caligula lui Măniuţiu tentează imposibilul când vrea să re-facă lumea, deoarece „lumea, aşa cum e făcută, nu-i de suportat”. În mod neaşteptat, moartea surorii împăratului aduce recunoaşterea celui mai simplu adevăr: „Oamenii mor, şi nu sunt fericiţi.” Regizorul nu creează o dramă politică, nu e interesat nici de anatomia dictaturii totale, ci examinează întrebarea existenţială: cum poate fi atinsă fericirea? Oare moartea poate fi învinsă? La ce ajungem, dacă omul e privat de minciunile cruţătoare, fiind confruntat cu adevărata sa situaţie?

András Visky